‘’Clorofila frunzelor unei păduri este cel mai bun absorbant .

Poate înghiţi orice cantitate de durere omeneasca fara ca frunzele sa se ofilească.’’

IRVING STONE

ASOCIATIA MEREU VERDE

Pădurea este aurul verde al pamantului.De aceea ea se bucura de un interes deosebit in politica de dezvoltare durabila a oricărei tari. Fondul forestier al României cuprinde 6,5 milioane ha (cam un sfert din suprafata tarii) din care 6,3 mil. ha sunt acoperite cu păduri. In proprietate privata se afla doar o mica parte, restul aparţin statului. Cel mai mare pericol cu care se confrunta pădurile este distrugerea prin tăieri necontrolate si o data cu retrocedarea altor păduri către foştii proprietari fenomenul va lua amploare daca nu se iau masuri. Pădurile au un rol ecologic, de protecţie a mediului, de aceea 50% din pădurile României sunt încadrate in categorii de protecţie a apei, a solului, a climei. Modul in care sunt gestionate pădurile poate afecta semnificativ calitatea mediului. In regiunile cu sol fragil, pădurea joaca adeseori un rol protector împotriva eroziunii provocata de vânt dar si in cazul eroziunii provocata de ape. In zonele montane pădurile au rol de protecţie împotriva catastrofelor naturale, cum ar fi avalanşe, stânci ce pot sa cada si inundaţii. Pădurea realizează si un climat mai temperat decât cel care exista in teren descoperit, cu o temperatura medie mai joasa si o umiditate mai ridicata. Deloc neglijabila este si bogatia de produse secundare pe care le adăposteşte pădurea: fructe mici, ciuperci, plante medicinale dar si marea varietate de animale sălbatice ca: ursi, mistreţi, vulpi, rasi, cocoşi de munte, lupi, capra neagra, ce deschide perspective pentru practicarea vanatorii. Pădurea este afectata de diverse practici si activitati omeneşti. Din cauza secetelor, poluării, păşunatului excesiv s-a ajuns la o agravare a stării de sănătate a pădurilor in ultimii 10 ani. Acum, 4 din 10 copaci sunt bolnavi iar aproape 2 sunt grav bolnavi. Precara este si starea de sănătate a pădurilor de stejar, salcâm, molid si brad. Cu toate acestea volumul normal al recoltărilor a scăzut iar tăierile ilicite sau amplificat. Din păcate, in paralel, se constata un regres. Silvicultura concretizat in reducerea volumului lucrărilor silvice: de regenerare, de îngrijire,de protecţie si de reconstrucţie ecologica.

Acţiuni strategice pentru gestionarea durabila a pădurilor:

- Împădurirea de terenuri degradate si abandonate din terenul agricol.

- Reconstructia ecologica a pădurilor deteriorate structural de factorii naturali.

- Creare de perdele forestiere de protecţie a câmpului, a solului si împotriva eroziunii.

- Menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţii pădurilor

- Ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului si reconsiderarea acestei activitati ca importanta componenta a silviculturii.

- Aplicarea de tratamente intensive si de tratamente cu perioada lunga de regenerare, care sa asigure realizarea de arborete amestecate, cu structura mozaicata. Tăierile rase trebuie diminuate drastic.

Aşadar, pentru promovarea unei silviculturi durabile vor fi necesare modificări fundamentale, schimbări de concepţie in sensul unei gestionari durabile a pădurilor.

O problema distincta se refera la gestionarea durabila a pădurilor retrocedate si a celor care se vor înapoia foştilor proprietari, persoanelor fizice si juridice. Fara o legislaţie adecvata si prevederi instituţionale specifice si suport financiar din partea statului, aceasta măsura necesara va avea consecinţe dramatice pentru echilibrul ecologic al tarii. Pentru multe păduri, cum sunt cele care îndeplinesc importante funcţii ecologice, trebuie studiata posibilitate acordării de compensaţii băneşti sau in natura in schimbul rămânerii acestor păduri in proprietatea statului. O alta soluţie ar fi gestionarea pădurilor private, pe baza de contract, de către ocoalele silvice ale statului sau ocoale private strict controlate de către stat. Legea trebuie sa contina toate condiţiile pentru respectarea regimului silvic.